Sinonime pentru «pretendent»

PRETENDENT, -Ă, pretendenți, -te, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană care tinde, aspiră la ceva, care cere, pretinde ceva. 2. S. m. Bărbat care cere sau are intenția să ceară în căsătorie o femeie. – Din fr. prétendant.

pretendent, ~ă [At: ȘINCAI, HR. I, 380/24 / V: (înv) ~dant, ~dint / Pl: ~nți, ~e / E: fr prétendant, ger Prätendent] 1 smf Persoană care aspiră să ajungă ceva. 2 smf Persoană care cere ceva în baza unor drepturi pe care le are sau pe care pretinde că le are. 3 smf (Spc) Persoană aparținând unei familii domnești, care pretinde tronul unei țări Si: (înv) pretendator (1). 4 sm Bărbat care are intenți

PRETENDENT, -Ă, pretendenți, -te, subst. 1. S. m. și f. Persoană care tinde, aspiră să ajungă la ceva, care cere, pretinde ceva. 2. S. m. Bărbat care cere sau are intenția să ceară în căsătorie o femeie. – Din fr. prétendant.

PRETENDENT, -Ă, pretendenți, -te, s. m. și f. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «la») 1. Cel care tinde, rîvnește, aspiră spre ceva sau cel care cere, pretinde ceva, în baza unor drepturi pe care le are sau pe care și ie atribuie. El vede aci numai uneltirile obicinuite ale foștilor pretendenți la scaunul domnesc. CAMIL PETRESCU, O. IX 230. Tronul rămănînd vacant, mai mulți prin