Sinonime pentru «ponorât»

ponorât, ~ă a [At: URECHE, ap. LET. I, 100/38 / V: (rar) ~rit / Pl: ~âți, ~e / E: ponorî] 1 (Îvp; d terenuri, forme de relief, construcții etc.) Surpat. 2 (Îvp; d. terenuri, forme de relief, construcții etc.) Înclinat. 3 (Îvp; d terenuri, forme de relief, construcții etc.) Abrupt. 4 (Îvr; d. construcții; îf ponorit) Al cărui zid se prelungește sau coboară drept în vale. 5 (Înv) Rostogolit pe o coa

PONORÂT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SE PONORÎ. 2) (despre terenuri) Care este foarte abrupt; cu (multe) ponoare; surpat. /v. a ponorî

ponorât, ponorâtă, adj. 1. (înv. și pop.; despre terenuri, forme de relief, construcții) surpat, prăbușit; înclinat, povârnit; abrupt, prăpăstios. 2. (înv.; despre construcții) al cărui zid se prelungește sau coboară drept în vale. 3. (înv.) rostogolit, prăvălit (pe o coastă prăpăstioasă, într-un ponor, într-o râpă).

ponorât, -ă, ponorâți, -te, adj. – Surpat, prăbușit, abrupt, prăpăstios. ♦ (top.) Ponorâta, deal în Vălenii Lăpușului și Vima Mică (Vișovan, 2008). – Din ponorî „a se surpa” (< ponor) (MDA).