Sinonime pentru «poltron»

POLTRON, -Ă, poltroni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) (Persoană) care nu are curaj sau simțul onoarei; (om) laș, fricos. – Din fr. poltron.

poltron, ~ă smf, a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, ~e / E: fr poltron, it poltrone] (Liv) 1-2 (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoare Si: fricos, laș.

POLTRON, -Ă, poltroni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; (om) laș, fricos. – Din fr. poltron.

POLTRON, -Ă, poltroni, -e, adj. (Franțuzism) Fricos, laș. Nu avea trac... Se minuna de asemenea siguranță în afară de el, de firea lui timidă și poltronă. C. PETRESCU, O. P. II 224. Eu sînt Peneș-împărat, Ce domnesc p-un mîndru tron. Și, cu toate că-s poltron, În toți spaima am băgat. LIT. ANTIMONARHICĂ 56. Dupe cum vedeți, nu sînt curagios dar nici poltron. DELAVRANCEA, H. T. 48. ◊ (Substantivat)