Sinonime pentru «particulă»

PARTICULĂ, particule, s. f. 1. Parte foarte mică dintr-o substanță, dintr-o materie. ◊ (Fiz.) Particulă elementară = particulă constitutivă a materiei (electron, proton etc.) care se prezintă ca o unitate cu însușiri specifice și nu poate fi redusă în unități mai simple. Particulă alfa = nucleu de heliu format din patru nucleoni. Particulă beta = electron sau pozitron emis de nucleul unui element

particulă sf [At: ȘINCAI, Î. 3/5 / V: (înv) particul (Pl: ~uri) / Pl: ~le / E: lat particula, fr particule] 1 (Lin) Afix sau alt element invariabil, lipsit de sens, atașat la un cuvânt. 2 (Lin) Termen generic pentru diverse cuvinte cu corp fonetic redus, mai ales pentru părți de vorbire neflexibile ca: prepoziții, conjuncții, adverbe de afirmație și de negație etc. 3 (Lin; lsg) Parte de vorbire ca

PARTICULĂ, particule, s. f. 1. Parte foarte mică dintr-o substanță, dintr-o materie. ◊ (Fiz.) Particulă elementară = particulă constitutivă a materiei (electron, proton etc.) care se prezintă ca o unitate cu însușiri specifice și nu poate fi redusă în unități mai simple. Particulă alfa = nucleu de heliu format din patru nucleoni. Particulă beta = electron sau pozitron emis de nucleul unui element

PARTICULĂ, particule, s. f. 1. Parte foarte mică de materie; părticică, grăunte, firicel. Particule de praf. ▭ Particule infinit de mici se dezlipesc dintr-un corp pentru a intra în porii altuia. MARINESCU, P. A. 30. ◊ Particulă elementară = particulă (electron, proton etc.) care. nu este alcătuită din părți componente. 2. Element lexical și morfologic care în limba romînă apare totdeauna contopit