Sinonime pentru «năzdrăvănie»

NĂZDRĂVĂNIE, năzdrăvănii, s. f. 1. (În basme) Puterea, însușirea sau fapta unei ființe năzdrăvane (1). ♦ Faptă, ispravă, întâmplare etc. ieșită din comun, extraordinară, de necrezut; minunăție. 2. Faptă, vorbă, idee etc. glumeață, năstrușnică; glumă, poznă, năzbâtie, ștrengărie; p. ext. faptă, vorbă etc. șireată; șiretlic, vicleșug. – Năzdrăvan + suf. -ie.

năzdrăvănie sf [At: MACEDONSKI, O. III, 51 / V: (îrg) nez~, nezdrăvenie, nezdrevenie, (reg) nizdrăvenie / Pl: ~ii / E: năzdrăvan + -ie] 1 Faptă, vorbă etc. lipsită de seriozitate. 2 Prostie. 3 Faptă, vorbă etc. glumeață Si: năzbâtie (1), ștrengărie. 4 (Pex) Faptă, vorbă etc. șireată Si: șiretlic, vicleșug. 5 (Mtp) Faptă supranaturală care aparține unei ființe năzdrăvane (14). 6 Faptă, ispravă etc.

NĂZDRĂVĂNIE, NEZDRĂVĂNIE sf. 1 Puterea, darul, fapta celui năzdrăvan: niciodată nu te-am întrebat unde ți-ai tu puterea, de faci atîtea năzdrăvănii (RET.) ¶ 2 Lucru, fapt de necrezut, ciudat, extraordinar: cu ce drag urmăream toate năzdrăvăniile din povești (GN.) ¶ 3 Poznă; bazaconie, parascovenie: Neghiniță... se pierdu din ochii tuturora, numai ca să se ție de năzdrăvănii (DLVR.); ai umplea o bi

NĂZDRĂVĂNIE, năzdrăvănii, s. f. 1. (În mitologia populară) Puterea, însușirea sau fapte unei ființe năzdrăvane. ♦ Faptă, ispravă, întâmplare etc. ieșită din comun, extraordinară, de necrezut; minunăție. 2. Faptă, vorbă, idee etc. glumeață, năstrușnică; glumă, poznă, năzbâtie, ștrengărie; p. ext. faptă, vorbă etc. șireată; șiretlic, vicleșug. – Năzdrăvan + suf. -ie.