Acasă › N › născocitor

Sinonime pentru «născocitor»

Sinonime pentru născocitor

Sursa: dicționarul propriu

Alte sinonime din surse publice

Sursa: dexonline.ro / ro.wiktionary.org

«născocitor» apare și ca sinonim la

Definiții din surse publice

NĂSCOCITOR, -OARE, născocitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) 1. Care creează, născocește (1); inventiv. 2. Care scornește, plăsmuiește, născocește (2); p. ext. mincinos. – Născoci + suf. -tor.

Sursa: DEX '09 (dexonline.ro)

născocitor, ~oare a [At: MARCOVICI, C. 3/11 / Pl: ~i, ~oare / E: născoci + -tor] (Asr) 1 Care creează ceva nou. 2 Care descoperă ceva nou. 3 Inventiv. 4 Care scornește. 5 (Pex) Mincinos.

Sursa: MDA2 (dexonline.ro)

NĂSCOCITOR adj. verb. și sm. NĂSCOCI. Care născocește, inventiv; inventatator: așa trebuia să fie, pentru ca el să se facă din zi în zi mai vînjos, mai sprinten și mai ~ (SLV.); să trăească întru mulți ani ~ul mielului năbușit (FIL.).

Sursa: CADE (dexonline.ro)

NĂSCOCITOR, -OARE, născocitori, -oare, adj. 1. Care născocește, descoperă ceva; inventiv. Fie, că face! că-i meșteră lumea! – sfîrșește el clătinînd din cap și lăsînd mîna în jos, biruit, bucuros de puterea născocitoare a minții omenești. SP. POPESCU, M. G. 29. ♦ (Substantivat) Inventator; creator. Cineva este un născocitor dibaci care scoate din creierii lui lucruri folositoare omenirii. ISPIRESC

Sursa: DLRLC (dexonline.ro)

Definiții: dexonline.ro. Sinonime suplimentare: ro.wiktionary.org (CC BY-SA).