Sinonime pentru «momentan»

MOMENTAN, -Ă, momentani, -e, adj. 1. Care durează un moment sau puțin timp; temporar, trecător. ♦ (Gram.; despre verbe și timpuri verbale) Care exprimă acțiuni de durată scurtă. 2. Care se referă la momentul de față; actual. ♦ (Adverbial) Numaidecât; în clipa de față; pentru un moment. [Var.: momentaneu, -ee adj.] – Din lat. momentaneus, it. momentaneo, fr. momentané, germ. momentan.

momentan, ~ă [At: FLECHTENMACHER, T. 27r/12 / V: (înv) ~eu / Pl: ~i, ~e / E: lat momentaneus, it momentaneo, fr momentané, ger momentan] 1 a De scurtă durată, de moment Si: provizoriu, temporar, trecător, vremelnic, (înv) momental (1), momentos (1). 2 a (Grm; d. verbe și timpuri verbale, îoc durativ) Care exprimă acțiuni de durată scurtă. 3 a Instantaneu. 4 a (Înv; îs) Apoplexie ~ă Catalepsie. 5 a

MOMENTAN, -Ă, momentani, -e, adj. 1. Care durează un moment sau puțin timp; temporar, trecător. ♦ (Gram.; despre verbe și timpuri verbale) Care exprimă acțiuni de durată scurtă. 2. Care este din momentul de față; actual. ♦ (Adverbial) Numaidecât; în clipa de față. [Var.: momentaneu, -ee adj.] – Din lat. momentaneus, it. momentaneo, fr. momentané, germ. momentan.

MOMENTAN, -Ă, momentani, -e, adj. 1. Care durează numai un moment, care trece repede, de moment, trecător. Acțiune momentană. ▭ Folosindu-se de momentana teroare a infanteriei moldovene... turcii ne atacară acum în ordine conică, HASDEU, I. V. 149. 2. Din momentul de față, de acum. Fu cuprins de o bucurie copilărească la gîndul acestei eliberări momentane. C. PETRESCU, A. 390. ♦ (Adverbial) Chiar