Sinonime pentru «maramă»

MARAMĂ, marame, s. f. Fâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile de la țară când se îmbracă în costum național (lăsând capetele să atârne până aproape de pământ); ștergar (2). [Var.: mahramă s. f.] – Din tc. mahrama.

MARAMĂ, MAHRAMĂ, NĂFRAMĂ (pl. -me, mărămi) sf. 1 🎩 Fășie lungă de pînză, lată de 40-50 cm., țesută din bumbac sau borangic, cu marginile împodobite cu flori brodate în diferite colori; se poartă pe cap de țărancele măritate care-și înconjoară fața cu ea de mai multe ori sau o prind în păr și o lasă să atîrne pe spate pînă peste șale (🖼 3055): femeile, cu marame albe pe cap, acoperite pînă peste gu

MARAMĂ, marame, s. f. Văl de pînză foarte subțire, de bumbac sau de borangic (brodat), cu care se îmbrobodesc femeile de la țară, lăsîndu-i capetele să atîrne pe spate, pînă aproape de pămînt. V. năframă. O fetișcană cu marama albă culegea mure tîrzii din rugii înfloriți a doua oară. C. PETRESCU, S. 228. Își acoperi fața cu marama muiată în lacrime. DELAVRANCEA, S. 174. O maramă albă cu aur semăna

MARAMĂ ~e f. Broboadă din țesătură fină de borangic, fiind parte componentă a costumului național femeiesc. [G.-D. maramei] /<turc. mahrama