Sinonime pentru «lut»

LUT, (3) luturi, s. n. 1. Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, formată din amestec de argilă și nisip fin, friabilă în stare uscată și plastică în stare umedă, folosită în olărie, în construcții și în sculptură; argilă. ◊ Lut verde = argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele țărănești. ◊ Expr. A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se

lut1 sn [At: PSALT. 85/40 / V: (Trs) lud4, (înv) liut, lot / Pl: ~uri / E: ml lutum] 1 Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, folosită în olărie, în construcții și în sculptură Si: argilă. 2 (Pop; d. persoane; îe) A fi ca ~ul în mâna olarului A fi lipsit de personalitate, putând fi ușor influențat. 3 (Reg; îe) A se cerca ~ pe ~ A lovi două vase unul de altul spre a vedea dacă sunt tari. 4 (Reg; îe

LUT (pl. -turi) sn. 1 🚜 Pămînt galben și gras din care se fac oale, cu care se lipesc pereții, etc.: călcă ~ și lipi cuptiorul, îl humui și-l griji (CRG.); într’un sfeșnic de ~ ardea o lumînare subțire de ceară (VLAH.). ¶ 2 Ⓕ Trup: Privesc apoi ~ul... culcat în sicriu (EMIN.); el știa că ~ul lui se va duce acolo de unde a fost luat (ISP.) [lat. lutum].

LUT, (rar) luturi, s. n. 1. Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, folosită în olărie, în construcții și în sculptură; argilă. ◊ Lut verde = argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele țărănești. ◊ Expr. A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se lăsa influențat. 2. Pământ. ♦ Fig. Cadavru. – Lat. lutum.