Sinonime pentru «lopățică»

LOPĂȚICĂ, lopățele, s. f. 1. Diminutiv al lui lopată. 2. Unealtă sau parte a unei unelte de forma unei lopeți sau care are o funcție asemănătoare cu a acesteia. ♦ Scândurică servind la imobilizarea unui membru fracturat sau luxat; atelă. 3. (Reg.) Omoplat. – Lopată + suf. -ică.

lopățică sf [At: ANON. CAR. / V: ~țea, ~țeauă, ~pețea, ~pețeauă, ~peț~, ~pițea, ~poțea, ~poț~, lupățea, lupețică / Pl: -țele / E: lopată + -ică] 1-2 (Șhp) Lopată (1) (mică) Si: lopecioară (1-2). 3-22 (Reg) Lopată (6,8,10,14-17,20,22-24,29,31-37). 23 (Reg; pan) Unealtă de fag cu care se bat rufele și torturile, când se înălbesc Si: (reg) mai2. 24 (Mol) Unealtă de țesut sau de tors nedefinită mai în

LOPĂȚICĂ (pl. -țele) sf. 1 dim. LOPATĂ ¶ 2 Mică lopată de fier, cu coada scurtă, de pus cărbuni în sobă ¶ 3 Mold. = BULFEU ¶ 4 Bucată de lemn cu care se strunește sfoara ferestrăului, numită și „struneală”, „lemnuș”, „întinzător”, „răsucitoare”, „limbă”, „cordar”, „săgeată”, etc. ¶ 5 Scîndurică cu mai multe găuri la războiul de țesut, în care se vîră un cuiu spre a împiedeca sulul de a se da înapo

LOPĂȚICĂ, lopățele, s. f. Diminutiv al lui lopată. ♦ Unealtă, piesă sau obiect care amintește forma unei lopeți mici sau care are o funcție asemănătoare cu a acesteia. Coliviile... se arătau prin învălmășagul unor plante pletoase, puse sus, pe niște lopățele bătute în perete. GALACTION, O. I 328. ♦ Scîndurică servind la imobilizarea unui membru fracturat sau luxat; atelă. Dacă ai pe cineva să-ți t