Acasă › I › însușire

Sinonime pentru «însușire»

Sinonime pentru însușire

Sursa: dicționarul propriu

«însușire» apare și ca sinonim la

Definiții din surse publice

ÎNSUȘIRE, însușiri, s. f. 1. Acțiunea de a-și însuși și rezultatul ei. 2. Trăsătură distinctivă; caracteristică. ♦ Talent, înclinație. – V. însuși.

Sursa: DEX '09 (dexonline.ro)

însușire sf [At: (a. 1804) URICARIUL, I, 17/18 / Pl: ~ri / E: însuși] 1 Luare în stăpânire Si: însușit1 (1), (înv) însușie (1). 2 (Nob) Câștigare. 3 Arogare a unui drept Si: însușit1 (3), (înv) însușie (3). 4 Asimilare a unor cunoștințe temeinice, idei, opinii Si: însușit1 (4), (înv) însușie (4). 5 Adoptare a opiniei cuiva Si: însușit1, (înv) însușie (5). 6 Luare în seamă a părerii cuiva Si: însuș

Sursa: MDA2 (dexonline.ro)

ÎNSUȘIRE sf. 1 Faptul de a-și însuși ¶ 2 Calitate.

Sursa: CADE (dexonline.ro)

ÎNSUȘIRE1, însușiri, s. f. Acțiunea de a-și însuși. 1. Luare în stăpînire, în proprietate; apropriere. Modul de însușire capitalist. ▭ Însușirea muncii neplătite este forma de bază a modului de producție capitalist. ENGELS, A. 34. 2. Învățare temeinică, asimilare de cunoștințe. Datorită politicii partidului și guvernului, oricărui muncitor îi este astăzi deschis drumul către însușirea tehnicii și

Sursa: DLRLC (dexonline.ro)

Definiții: dexonline.ro. Sinonime suplimentare: ro.wiktionary.org (CC BY-SA).