Sinonime pentru «îndrăgi»

ÎNDRĂGI, îndrăgesc, vb. IV. Tranz. A simți atracție, afecțiune, dragoste pentru cineva sau ceva; p. ext. a iubi. ♦ Refl. recipr. (Pop.) A se iubi. – În + drag.

îndrăgi [At: CORESI, EV. 54/1 / Pzi: ~gesc / E: în- + drag] 1 vt A simți atracție, afecțiune pentru cineva sau ceva. 2-3 vtr (Pex) A (se) iubi. 4 vr A se îndrăgosti.

ÎNDRĂGI (-ăgesc) I. vb. tr. A-i cădea drag, a prinde dragoste de cineva sau de ceva: cine-i auzea glasul, nu putea să o privească și să nu o îndrăgească (ODOB.); apoi iar se întorcea în Iași, îndrăgindu-i pentru o bucată de vreme (CRG.); Ⓕ: el de mititel îndrăgise cartea (STAM.). II. vb. refl. A se îndrăgosti, a se înamora: doar n’am orbul găinilor, ca să mă îndrăgesc de un soldan ca dînsul (ALECS

ÎNDRĂGI, îndrăgesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la persoane) A prinde drag, a simți dragoste de cineva, a iubi. Dar dacă vrei cu crezămînt Să te-ndrăgesc pe tine, Tu te coboară pe pămînt, Fii muritor ca mine. EMINESCU, O. I 173. Pe alta să nu-ndrăgesc, Numai pe ea s-o iubesc. HODOȘ, P. P. 167. Tu m-ei îndrăgi Și ne vom iubi. ALECSANDRI, P. P. 8. ◊ (Cu privire la lucruri) Danțul, muzica, pădurea, Pe