Sinonime pentru «îndoire»

ÎNDOIRE, îndoiri, s. f. Acțiunea de a (se) îndoi; împăturire; încovoiere. ♦ (Înv.) Îndoială (1). – V. îndoi.

îndoire sf [At: DOSOFTEI, V. S. 125/2 / P: ~do-i~ / Pl: ~ri / E: îndoi] 1 Dublare. 2 Înmulțire de un anumit număr de ori Si: îndoit1 (2). 3 Împăturire în două a unei stofe, a unei hârtii, a unui material etc. Si: îndoit1 (3). 4 (Pex) Strângere a unui material de mai multe ori, punând marginile una peste alta Si: îndoit1 (4). 5 Curbare a unui obiect Si: îndoit1 (5). 6 Gârbovire. 7 Lipsă de încreder

ÎNDOIRE s. f. Acțiunea de a (se) îndoi (I). 1. Curbare locală a unui corp subțire, pentru a forma o muchie nouă, cu unghi mic; împăturire. 2. Încovoiere. V. mlădiere. Îndoirea unei țevi. Îndoirea unei table de zinc. 3. (Învechit) Îndoială. Această îndoire a lui Basta... era o prefacere. BĂLCESCU, O. I 310.

îndoire s. f., g.-d. art. îndoirii; pl. îndoiri