Sinonime pentru «închisoare»

ÎNCHISOARE, închisori, s. f. 1. Clădire, loc în care o persoană își execută o pedeapsă privativă de libertate; temniță, pușcărie, penitenciar, arest, prinsoare. ♦ (Rar) Loc închis sau îngrădit (unde se țin vitele). 2. (Jur.) Una dintre pedepsele principale, constând în privarea de libertate a condamnatului și executarea unui regim impus de lege în închisoare. – Închis2 + suf. -oare.

închisoare sf [At: DOSOFTEI, V. S. 23/1 / Pl: ~ori / E: închis2 + -oare] 1 (Înv) Ședere în temniță. 2 (Înv; pex) Captivitate. 3 (Înv; fig) Robie. 4 (Îe) A ține pe cineva la (sau în) ~ A ține pe cineva închis. 5 Pedeapsă judiciară care constă în închiderea persoanelor condamnate într-o instituție specială și cu un regim strict. 6 (Îs) ~ pe viață Pedeapsă care constă în privare de libertate a unei p

ÎNCHISOARE sf. 1 Locul unde stau închiși făcătorii de rele, temniță, pușcărie: a băga la ~; a zăcea la ~ ¶ 2 🐟 Gard de nuiele împletite unde stau închiși peștii prinși, pînă a nu-i vinde (🖼 2702): cugetînd ba la închisorile de pește din baltă, ba la vitele care pășteau pe grinduri (SAD.).

ÎNCHISOARE, închisori, s. f. 1. Clădire, loc în care sunt închiși cei condamnați la pedepse privative de libertate sau cei deținuți preventiv; temniță, pușcărie. penitenciar, arest, prinsoare. ♦ (Rar) Loc închis sau îngrădit (unde se țin vitele). 2. Faptul de a sta închis; ședere în temniță. – Închis2 + suf. -oare.