Sinonime pentru «implinit»

ÎMPLINIT, -Ă, împliniți, -te, adj. 1. (Despre noțiuni de timp) Întreg, complet. 2. (Despre oameni) Bine făcut, proporționat. ♦ Durduliu, grăsuț. – V. împlini.

împlinit2, ~ă a [At: CONACHI, P. 295 / Pl: ~iți, ~e / E: împlini] 1 (Înv; d. un gol) Umplut2. 2 (Înv; d. un recipient) Plin. 3 (D. o lipsă) Lichidat2. 4 (Imp) înlocuit2. 5 (Imp) Compensat. 6 (Înv; d. locuri neocupate) Completat2. 7 Ajuns la numărul cerut. 8 (D. fracții) Completat până devine număr întreg. 9 (D. o vârstă) La care s-a ajuns. 10 (D. vreme) Ajuns la un anumit termen. 11 (D. trupul oam

împlinit1 sn [At: DDRF / Pl: ~uri / E: împlini] 1-3 Împlinire (1-3). 4 (Imp) Înlocuire. 5 (Imp) Compensare. 6-10 Împlinire (6-10). 11 Îngrășare. 12-26 Împlinire (12-26). 27 (Înv; pex) Faptă.

ÎMPLINIT adj. 1 p. ÎMPLINI ¶ ¶ C. NEÎMPLINIT ¶ 2 Plin. deplin.