Sinonime pentru «fărâmat»

FĂRÂMAT1 s. n. Faptul de a (se) fărâma. – V. fărâma.

FĂRÂMAT2, -Ă, fărâmați, -te, adj. (Pop.) Sfărâmat, spart, zdrobit, frânt. ♦ Nimicit, distrus. [Var.: fărmat, -ă adj.] – V. fărâma.

fărâmat1 sn [At: GRIGORIU-RIGO, M. I, 68 / V: ~răm~, fărm~ / Pl: ~uri / E: fărâma] 1-3 Fărâmare (1-3). 4 (Mpp; îvp) Numele unei boli care se manifestă prin dureri în tot corpul și prin epuizare.

fărâmat2, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. 18 / V: ~răm~, fărm~ / Pl: ~ați, ~e / E: fărâma] 1 Spart în bucățele. 2 Distrus. 3 (Fig) Nimicit.