Sinonime pentru «excentric»

EXCENTRIC, -Ă, excentrici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. Care iese din limitele obișnuitului; original; neobișnuit, ciudat, bizar, extravagant. 2. (Mat.; despre un punct) Care se află în afara centrului unei figuri; (la pl.; despre figuri geometrice, piese etc.) care nu au un centru comun. II. S. n. Organ de mașină în formă de disc, fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării cir

excentric, ~ă [At: VASICI, M. II, 169/10 / V: (înv) esc~, (îvr) ecc~ / P: ex-cen~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr excentrique, it eccentrico, lat excentricus] 1-2 av, a (Într-un mod) care iese din limitele obișnuitului Si: bizar, ciudat, neobișnuit, extravagant (1-2). 3 smf (Rar) Persoană excentrică (2). 4 a (D. un punct, o piesă de mașină etc.) Care se află la o oarecare distanță de centrul unei figuri

EXCENTRIC, -Ă, excentrici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. Care iese din limitele obișnuitului, foarte original; neobișnuit, ciudat, bizar, extravagant. 2. (Mat.; despre un punct) Care se află în afara centrului unei figuri; (la pl.; despre figuri geometrice, piese etc.) care nu au centru comun. II. S. n. Organ de mașină în formă de disc, fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării

EXCENTRIC1, excentrice, s. n. (Tehn.) Organ de mașină în formă de disc fixat în mod excentric2 pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie sau, invers, la transformarea mișcării rectilinii în mișcare circulară.