Sinonime pentru «echipaj»

ECHIPAJ, echipaje, s. n. 1. Totalitatea personalului de conducere și de deservire a unei nave, a unui avion, a unui tanc etc. 2. Totalitatea sportivilor care se găsesc pe o ambarcațiune, un avion, un bob, o motocicletă etc. și care participă la conducerea acestora. 3. Partea fixă sau partea mobilă a unui instrument. 4. (Ieșit din uz) Trăsură de lux (împreună cu caii înhămați la ea). – Din fr. équi

echipaj sn [At: CHIRIAC 110 / S și: ecui~ / V: (rar) ~agiu, (înv) ecuipagiu, ecvi~, (sst) ~pej, ecuipaje, ecvipajie sf / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr équipage] 1 (Înv) Echipament (1). 2 Totalitate a personalului de conducere și de deservire a unei nave, a unui avion, a unui tanc etc. 3 (Spc) Grup de sportivi care se află pe o ambarcație, un avion, un bob, o motocicletă etc. și care participă la cond

ECHIPAJ, echipaje, s. n. 1. Totalitatea personalului de conducere și de deservire a unei nave, a unui avion, a unui tanc etc. 2. Grup de sportivi care se găsesc pe o ambarcație, un avion, un bob, o motocicletă etc. și care participă la conducerea acestora. 3. Partea fixă sau partea mobilă a unui instrument. 4. (Ieșit din uz) Trăsură de lux (împreună cu caii înhămați la ea). – Din fr. équipage.

ECHIPAJ, echipaje, s. n. 1. Întregul personal care face serviciu pe o navă, pe un avion, pe un tanc etc. Găseau că signor Pietro este prea aspru cu echipajul. CAMIL PETRESCU, T. II 181. În dreptul Rusciucului, traserăm către un vapor otoman de război, ne îmbarcă în el și ne dete în a noastră dispoziție vasul, iar pe noi în garda oamenilor de echipaj. BOLINTINEANU, O. 264. 2. (Ieșit din uz) Trăsură