Sinonime pentru «convulsiv»

CONVULSIV, -Ă, convulsivi, -e, adj. Care se referă la convulsii; care provoacă convulsii, caracterizat prin convulsii, însoțit de convulsii. ◊ Tuse convulsivă = boală infecto-contagioasă, frecventă la copii, caracterizată prin accese de tuse spasmodică, de o mare violență; tuse măgărească. – Din fr. convulsif.

convulsiv, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, D. 200 / V: ~lziv / Pl: ~i, ~e / E: fr convulsif] 1 Care se referă la convulsii (1). 2 Specific convulsiei (1). 3 Care provine de la convulsii (1). 4 Care aparține convulsiei (1). 5 Care provoacă convulsii. 6 Caracterizat prin convulsii. 7 Însoțit de convulsii (1). 8 (Îs) Tuse ~ă Boală contagioasă, frecventă la copii, caracterizată prin accese de tuse spasmodică, de o

CONVULSIV, -Ă, convulsivi, -e, adj. Care se referă la convulsii; care provoacă convulsii, caracterizat prin convulsii, însoțit de convulsii. ◊ Tuse convulsivă = boală infecto-contagioasă, frecventă la copii, caracterizată prin accese de tuse spasmodică, de o mare violență; tuse măgărească. – Din fr. convulsif.

CONVULSIV, -Ă, convulsivi, -e, adj. Caracterizat prin convulsii, însoțit de convulsii. V. spasmodic. Tremura de un rîs convulsiv. VLAHUȚĂ, O. AL. II 120. ◊ (Adverbial) Dinu Dorcea se frînse convulsiv și, nemaiputîndu-se stăpîni, scînci ca un copil. CAMIL PETRESCU, N. 9. ◊ Tuse convulsivă = boală infecțioasă, frecventă mai ales la copii, caracterizată prin accese spasmodice de o mare violență; tuse