Sinonime pentru «concurge»

CONCURGE, concurg, vb. III. Intranz. (Înv.) 1. A se întâlni într-un punct, venind din mai multe direcții. 2. A contribui la înfăptuirea unei opere; a colabora. 3. A concura. – Din lat. concurrere (după curge).

concurge vi [At: BĂLCESCU, M. V. 38 / Pzi: 6 ~curg / E: lat concurro, -ere] 1 A se întâlni într-un punct, venind din mai multe direcții. 2 A colabora. 3-4 A concura (1-2).

CONCURGE, concurg, vb. III. Intranz. (Înv.) 1. A se întîlni într-un punct, venind din mai multe direcții. 2. A contribui la înfăptuirea unei opere; a colabora. 3. A concura (2). – Lat. lit. concurrere (după curge).

CONCURGE vb. III. intr. (Rar) A tinde (spre), a se întinde (dintr-un punct); a concura, a participa la. [După fr. concourir, it. concorrere].