Sinonime pentru «colivie»

COLIVIE, colivii, s. f. 1. Cușcă mică făcută din vergele de metal sau de lemn, în care sunt ținute păsările cântătoare sau decorative. 2. Construcție de metal acționată mecanic, care servește la transportarea persoanelor și materialelor în puțurile unei mine. – Din sl. kulĭvija.

colivie sf [At: MOXA, 390/29 / V: (înv) culv~ / Pl: ~ii / E: vsl коульвия, клувия, ngr χουλβτ, χλοτβτ] 1 Cușcă din vergele de metal sau de lemn, în care sunt ținute păsările cântătoare sau decorative. 2 (Îe) A-i trece (sau trăsni) cuiva ceva prin ~ A-i trece prin minte. 3 (Înv; îe) A-și pune ~ cu sticleți pe cap A se căsători. 4 Construcție de metal acționată mecanic, care servește la transportare

COLIVIE sf. Coteț mic de bețișoare, de nuiele sau de sîrmă, în care se țin închise păsărele (🖼 1380): se bat păsărelele de gratiile coliviei (I.-GH.) [‡ culvie < vsl. kĭuvija; ngr. κλουβί].

COLIVIE, colivii, s. f. 1. Căsuță făcută din vergele de metal sau de lemn, în care se țin închise păsărele cîntătoare sau exotice. În cocioabele prin care trăia, avea spînzurate de pereți zeci de colivii cu tot felul de păsări. PAS, Z. I 100. În colivia lui verde, scatiul cînta, luminat de soarele călduț de toamnă. SADOVEANU, O. IV 113. Colivii cu sticleți, cu mierle. NEGRUZZI, S. I 322. Lăsînd a