Sinonime pentru «ciripi»

CIRIPI, ciripesc, vb. IV. Intranz. (Despre unele păsărele; la pers. 3) A scoate sunete caracteristice. ♦ Fig. (Despre femei) A vorbi cu voce subțire și melodioasă. ♦ Tranz. (Arg.) A vorbi, a spune ceva; a face destăinuiri, a divulga ceva. – Din cirip.

ciripi [At: ODOBESCU, S. III, 77 / V: ~ili~ / Pzi: ~esc / E: cirip] 1 vi (D. unele păsărele) A scoate sunete caracteristice. 2 vi (Fig; d. femei) A vorbi cu voce subțire și melodioasă. 3 vt (Arg) A divulga ceva.

CIRIPI (-pesc) vb. intr. A scoate un glas ascuțit și sgomotos, care constitue cîntatul anumitor păsărele: mierlele și pițigoii șueră și ciripesc (ODOB.) [onom.; comp. și ung. csiripelni].

CIRIPI, ciripesc, vb. IV. Intranz. (Despre păsări mici) A scoate tonuri ascuțite și uniforme. În scorburile merilor ciripeau puii de vrabie. CAMILAR, TEM. 193. Scatiul, afară, ciripea de-abia auzit în gușă. SADOVEANU, O. IV 122. Ciripiți acolo Păsăruici golașe, Ciripiți și creșteți Ca copilu-n fașe. GOGA, C. P. 13. Ale pasărilor neamuri Ciripesc pitite-n ramuri. EMINESCU, O. I 120. Ciocîrlia... ci