Sinonime pentru «basm»

BASM, basme, s. n. 1. Narațiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii omului. ◊ Expr. (Fam.) A se face de basm = a se face de râs. 2. Născocire, minciună, scornitură. – Din sl. basnĭ.

basm sn [At: URECHE, ap. GCR I, 360/8 / V: ~sn, ~mu, (rar) bazm / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: vsl баснъ] 1 Narațiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii omului. 2 (Fam; îe) A se face de ~ A se face de râs. 3 (Fig) Minciună. 4 (Fig) Născocire.

basm s.n. 1 Specie în proză a epicii (populare), a cărei narațiune are elemente fantastice, supranaturale care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii omului. Ascultau la gura sobei basmul povestit de bunic. ◇ Loc.adj. De basm = fantastic, ireal. Atmosferă de basm. ◇ Expr. (fam.) A se face de basm = a se face de rîs. Basm cu cocoșul roșu v. cocoș. 2 Fig. N

BASM, pop. BASMU (pl. -me) sn. 📝 Povestirea unor întîmplări închipuite, în care fapte vitejești și isprăvi minunate sînt săvîrșite de feți-frumoși cari, luptîndu-se cu zmei și cu balauri, îi biruesc în cele din urmă, ajutați fiind în întreprinderile lor de zîne, de cai năzdrăvani, etc.; poveste: începură să povestească basme și zicători glumețe (ODOB.); Viața, gîndurile noastre, Ni s’or părea un b