Sinonime pentru «a reface»
Sinonime pentru a reface
- modifica
- metamorfoza
- a preface
- a prelucra
- a schimba
- a transforma
- reforma
- a se altera
- a se preface
- a se schimba
- a se transforma
- transforma
- schimba
- întoarce
- adapta
- bulversa
- preface
- rectifica
- corecta
- munci
- muta
- primeni
- reface
- remania
- retușa
- reconstitui
- a întregi
- a recompune
- re-construi
- a evoca
- ridica
- recompune
- reîntregi
- evoca
- reconstrui
- restabili
- restaura
- a reclădi
- a reînălța
- a rezidi
- a reedifica
- a reconstitui
- reclădi
- reînălța
- rezidi
- reedifica
- redistila
- repara
- corija
- îmbunătăți
- îndrepta
- a drege
- a tocmi
- a tărtăzi
- depana
- regla
- drege
- a meșteri
- a meșterui
- a meremetisi
- a răpălui
- înnoi
- cârpi
- despăgubi
- meremetisi
- meșteri
- meșterui
- tocmi
- petici
- recondiționa
- regula
- renova
- înlocui
- compensa
- plăti
- adista
- a reîntrona
- a restatornici
- a restitui
- înviora
- însănătoși
- în-trema
- zdrăveni
- întrema
- învioșa
- asana
- pat
- reînnoi
- remonta
- înzdrăveni
- restatornici
- reîntrona
- a preînnoi
- a reinstaura
- a reînscăuna
- preînnoi
- reinstaura
- reînscăuna
Sensuri
modifica – vb. I. Tranz. și refl. A(-și) schimba aspectul, forma, conținutul; a (se) preface, a (se) transforma. – Tranz. Spec. A rectifica, a corecta. - Din lat. modificare.
reconstitui – vb. IV. Tranz. 1. A constitui din nou, a reface un lucru întreg; a recompune. – Fig. A reface din memorie; a evoca, a reconstitui. – (Lingv.) A reface forma aproximativă a unui cuvânt neatestat dintr-o limbă, pe baza comparației dintre formele existente în limbile înrudite; a reconstrui.
reconstrui – vb. IV. Tranz. A construi din nou, a reclădi; a reface pe baze noi. – (Lingv.) A reconstitui. - Din fr. reconstruire.
redistila – vb. I. Tranz. A supune unui nou proces de distilare, pentru a obține un produs mai pur. - Din fr. redistiller.
repara – vb. I. Tranz. 1. A face propriu pentru folosire, a reface, a readuce în stare bună, a repune în stare de funcționare; a drege. – A cârpi. 2. Fig. A îndrepta, a corecta. – (Rar) A înlocui, a compensa. – (Jur.) A acoperi o pagubă, a plăti daune (pentru o stricăciune, o insultă etc.) - Din fr. réparer, lat. reparare.
restabili – vb. IV. 1. Tranz. A stabili din nou, a readuce în starea de la început (sau în alta mai bună). 2. Tranz. A reconstitui cuvinte, texte, manuscrise etc. în forma (presupusă) originară. 3. Refl. A-și reface sănătatea zdruncinată, a se întrema; a se însănătoși; a se înzdrăveni. - Re1 + stabili (după fr. rétablir).
restaura – vb. I. Tranz. 1. A repara, a aduce în bună stare, a reface în forma inițială un monument de arhitectură, o pictură etc. 2. A instaura din nou un suveran, o dinastie sau o formă de guvernământ abolită. [Pr.: -sta-u-] - Din fr. restaurer, lat., it. restaurare.